Spray nazal inovator redă amintiri și revitalizează creierul

Cât de revoluționar poate fi acest spray nazal pentru memorie?

Un spray nazal simplu a reușit să readucă memoria și să „întinerească” creierul.

Cercetătorii de la Texas A&M au realizat un studiu care ar putea deschide noi perspective în tratamentul demenței, dar cât de aproape suntem de testarea pe oameni?

Un tratament administrat pe cale nazală a demonstrat capacitatea de a reduce inflamația din hipocamp, îmbunătățind funcția energetică a celulelor nervoase și rezultatele la testele de memorie efectuate pe șoareci de vârstă mijlocie și vârstnici. Studiul, publicat în Journal of Extracellular Vesicles, a generat un interes considerabil, având în vedere că terapia nu necesită intervenții chirurgicale sau injecții directe în creier, ci utilizează vezicule extracelulare derivate din celule stem neuronale, livrate prin nas.

Totuși, este important de menționat că acest studiu este preclinic și nu demonstrează că demența poate fi „vindecată” la oameni, iar un astfel de spray nu este disponibil în farmacii.

Interesul pentru această cercetare este ușor de înțeles, având în vedere că demența reprezintă una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică ale secolului XXI. Organizația Mondială a Sănătății subliniază că boala afectează memoria și nu există în prezent un tratament curativ, deși anumite intervenții pot reduce riscul sau întârzia declinul cognitiv.

Datele recente oferă o imagine alarmantă asupra dimensiunii problemei în Europa.

Alzheimer Europe estimează că, în 2025, peste 12,1 milioane de persoane vor trăi cu demență în Europa, iar până în 2050, acest număr ar putea ajunge la aproape 19,9 milioane.

În România, estimările indică 288.831 de persoane afectate în 2025 și 396.110 în 2050.

Cercetătorii de la Texas A&M au pornit de la o idee tot mai discutată în neuroștiințe: o parte din declinul cognitiv asociat vârstei este provocat de o inflamație persistentă de intensitate mică, în special în hipocamp, o regiune esențială pentru memorie și învățare. Aceștia descriu acest fenomen ca fiind „neuroinflammaging”, adică inflamația cronică legată de îmbătrânirea creierului. În locul transplantului celular, cercetătorii au folosit vezicule extracelulare provenite din celule stem neuronale umane derivate din iPSC. Aceste particule microscopice transportă molecule biologic active, inclusiv microARN-uri, care pot influența funcționarea altor celule.

Studiul publicat în februarie 2026 a arătat că terapia administrată intranazal a fost asociată cu reducerea inflamației din hipocampul îmbătrânit, cu temperarea căilor moleculare proinflamatorii și cu ameliorarea deficitului cognitiv observat la animale.

Citește și:
Revenirea jeanșilor bootcut și a cizmelor: un stil atemporal
O nouă voce în online: influența cărților și a autenticități
Stella McCartney și H&M lansează o nouă colecție aniversară
Moda sub influența zodiacului: Cum ne afectează semnele
Strălucire și inovație: Tendințele orologeriei de lux în

Poate readuce spray-ul nazal amintirile pierdute?

Efectele observate nu s-au limitat doar la inflamație.

Autorii studiului au raportat și o îmbunătățire a funcției mitocondriale, esențiale pentru producerea energiei în celule, precum și rezultate mai bune în testele comportamentale de memorie.

Animalele tratate au avut performanțe superioare în sarcini care măsoară recunoașterea obiectelor și adaptarea la schimbările din mediu.

Un aspect important al studiului este modul în care terapia ajunge la creier. Multe medicamente destinate sistemului nervos central întâmpină dificultăți în a traversa bariera hemato-encefalică, care limitează pătrunderea substanțelor din sânge în țesutul cerebral.

Administrarea intranazală este considerată o rută promițătoare, deoarece poate ocoli parțial acest obstacol. Cercetătorii afirmă că această abordare a permis livrarea unei terapii biologice fără a recurge la proceduri invazive.

Este esențial să facem distincția între titlurile atrăgătoare și realitatea științifică.

Noutatea nu constă doar în ideea de a „întineri” creierul, ci și în faptul că intervenția administrată prin nas a generat, la animale, semne biologice și funcționale care contravin procesului de îmbătrânire cerebrală.

Acesta este un semnal puternic pentru domeniul cercetării, dar pentru public, rămâne o veste de urmărit, nu o soluție disponibilă.

Este important să subliniem că studiul nu a fost realizat pe persoane cu Alzheimer sau alte forme de demență.

Cercetarea a fost efectuată pe șoareci, ceea ce înseamnă că nu știm încă dacă efectele observate se vor repeta la oameni, în ce doză, cu ce profil de siguranță și pe ce durată.